tresăritură
/tre.sə.ri'tu.rə/Etimologie
Din a tresări + sufixul -tură.
Definiții
- rartresărire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tresăritură | tresărituri |
| genitiv-dativ | tresăriturii | tresăriturilor |
| vocativ | tresăritură | tresăriturilor |
| articulat | tresăritura | tresăriturile |