substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Definiții
- faptul de a tremura; tremur.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | tremurat | tremurate |
| genitiv-dativ | tremuratului | tremuratelor |
| vocativ | tremuratule | tremuratelor |
| articulat | tremuratul | tremuratele |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Definiții
- care se mișcă ușor și repetat, care tremură, care vibrează; tremurător.
- (despre glas) care are un tremur; care este nesigur, șovăielnic.
- (despre linii, despre scris etc.) care nu are contururi ferme, precise; cu sinuozități.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din latină tremulare.
Definiții
- (v.intranz.) (despre ființe și despre părți ale corpului lor) a face mișcări involuntare, rapide și repetate din cauza frigului, a fricii, a bolii etc.
- (v.intranz.) (despre plante și despre părți ale lor; rar, despre lucruri) a face o mișcare (oscilatorie) ușoară și repetată; a oscila, a se clătina.
- (v.intranz.) (despre lumini și umbre) a se produce rapid și intermitent (prin alternare).
- (v.intranz.) (despre ape) a se mișca în unduiri ușoare; a se încreți.
- (v.intranz.) (despre pământ) a se zgudui, a se cutremura.
- (v.intranz.) (despre sunete, melodii) a vibra; (despre glas) a avea un tremur, a fi nesigur (din cauza emoției).
- (v.intranz.) (fig.) (despre oameni) a fi cuprins de o emoție puternică.
- (v.intranz.) a se înfiora de spaimă; a se cutremura.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | tremura | tremurau |