treierător
/tre.je.rə'tor/Etimologie
Din a treiera + sufixul -ător.
Definiții
- muncitor care lucrează la batoză.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | treierător | treierători |
| genitiv-dativ | treierătorului | treierătorilor |
| vocativ | treierătorule | treierătorilor |
| articulat | treierătorul | treierătorii |