trecător
/tre.kə'tor/Etimologie
Din a trece + sufixul -ător.
Definiții
- care trece repede, care nu durează mult; temporar.
- care trece printr-un loc fără a se opri multă vreme, care este în trecere pe undeva.
Din a trece + sufixul -ător.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | trecător | trecători |
| genitiv-dativ | trecătorului | trecătorilor |
| vocativ | trecătorule | trecătorilor |
| articulat | trecătorul | trecătorii |
Sursă: Vasile Alecsandri (1821–1890) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică