trebălui
/tre.bə.lu'i/Etimologie
Din treabă + sufixul -ălui.
Definiții
- (v.intranz. și tranz.) a face tot felul de treburi mărunte (pe lângă casă); a roboti.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | trebăluea | trebălueau |
Din treabă + sufixul -ălui.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | trebăluea | trebălueau |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică