traumatism
/ˌtra.u.ma'tism/Etimologie
Din franceză traumatisme.
Definiții
- leziune suferită de un organism viu prin loviri violente, tăieturi, înțepături etc.; traumă; (p.ext.) ansamblul tulburărilor de ordin local și general care apar în urma acțiunii unui agent extern violent; (p.restr.) șoc traumatic.
- stare psihică patologică a unui organism care, nemaiputând să suporte o excitație excesivă, din cauza unei traume suferite, nu mai reacționează în nici un fel, devenind insensibil la orice alt excitant.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | traumatism | traumatisme |
| genitiv-dativ | traumatismului | traumatismelor |
| vocativ | traumatismule | traumatismelor |
| articulat | traumatismul | traumatismele |