trapezare
/tra.pe'za.re/Etimologie
Din neogreacă τραπεζαριον (trapezárion).
Definiții
- (înv.) trapeză.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | trapezare | trapezări |
| genitiv-dativ | trapezării | trapezărilor |
| vocativ | trapezare | trapezărilor |
| articulat | trapezarea | trapezările |