transiluminare
/tran.si.lu.mi'na.re/Etimologie
După franceză transillumination.
Definiții
- (med.) metodă de examinare a anumitor părți ale corpului, constând în luminarea lor prin transparență, într-o cameră obscură, cu ajutorul unor lămpi electrice.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | transiluminare | transiluminări |
| genitiv-dativ | transiluminării | transiluminărilor |
| vocativ | transiluminare | transiluminărilor |
| articulat | transiluminarea | transiluminările |