tragere
/'tra.ʤe.re/Etimologie
Din a trage.
Definiții
- acțiunea de a (se) trage și rezultatul ei.
- (pop.) atracție, îndemn, înclinare.
- scoatere, extragere.
- prelucrare a unui material ductil prin întindere și subțiere, prin care se obțin bare, țevi, sârmă etc.
- descărcare a unei arme (în cadrul procesului de instruire militară); împușcare; tir.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tragere | trageri |
| genitiv-dativ | tragerii | tragerilor |
| vocativ | tragere | tragerilor |
| articulat | tragerea | tragerile |