tragedie
Etimologie
Din franceză tragédie < latină tragoedia.
Definiții
- specie a genului dramatic cu subiect patetic, cu personaje puternice aflate în conflict violent, cu deznodământ nefericit.
- (fig.) întâmplare zguduitoare, nenorocire mare, catastrofă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tragedie | tragedii |
| genitiv-dativ | tragediei | tragediilor |
| vocativ | tragedie | tragediilor |
| articulat | tragedia | tragediile |