traductor
/tra.duk'tor/Etimologie
Din franceză traducteur.
Definiții
- dispozitiv, sistem tehnic care stabilește o corespondență între valorile unei mărimi specifice acestui sistem și valorile unei mărimi de altă natură, specifice altui sistem, utilizat în tehnică, electricitate și telecomunicații; (spec.) aparat folosit în telegrafie pentru a traduce combinațiile de semnale electrice primite în caracterele tipografice corespunzătoare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | traductor | traductoare |
| genitiv-dativ | traductorului | traductoarelor |
| vocativ | traductorule | traductoarelor |
| articulat | traductorul | traductoarele |