trăsurică
/trəs.u'ri.kə/Etimologie
Din trăsură + sufixul -ică.
Definiții
- diminutiv al lui trăsură; trăsură mică și ușoară (cu două roți).
- cărucior de copii.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | trăsurică | trăsurici |
| genitiv-dativ | trăsuricii | trăsuricilor |
| vocativ | trăsurică | trăsuricilor |
| articulat | trăsurica | trăsuricile |