torocănire
/to.ro.kə'ni.re/Etimologie
Din torocăni.
Definiții
- acțiunea de a torocăni și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | torocănire | torocăniri |
| genitiv-dativ | torocănirii | torocănirilor |
| articulat | torocănirea | torocănirile |
Din torocăni.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | torocănire | torocăniri |
| genitiv-dativ | torocănirii | torocănirilor |
| articulat | torocănirea | torocănirile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică