tolocănire
/to.lo.kə'ni.re/Etimologie
Din tolocăni.
Definiții
- acțiunea de a tolocăni și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tolocănire | tolocăniri |
| genitiv-dativ | tolocănirii | tolocănirilor |
| articulat | tolocănirea | tolocănirile |
Din tolocăni.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tolocănire | tolocăniri |
| genitiv-dativ | tolocănirii | tolocănirilor |
| articulat | tolocănirea | tolocănirile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică