togă
/'to.gə/Etimologie
Din latină toga.
Definiții
- mantie largă și lungă, fără mâneci, pe care o purtau romanii peste tunică, înfășurată pe corp, pornind de la umărul stâng și lăsând descoperit brațul și umărul drept.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | togă | togi |
| genitiv-dativ | togii | togilor |
| vocativ | togă | togilor |
| articulat | toga | togile |