tocăni
/to.kə'ni/Etimologie
Contaminare între a toca și a ciocăni, a bocăni.
Definiții
- (v.intranz.) a bate, a bocăni, a ciocăni; a toca.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | tocănea | tocăneau |
Contaminare între a toca și a ciocăni, a bocăni.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | tocănea | tocăneau |
Din a tocăni.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tocănit | tocănituri |
| genitiv-dativ | tocănitului | tocăniturilor |
| vocativ | tocănitule | tocăniturilor |
| articulat | tocănitul | tocăniturile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică