tocănire
/to.kə'ni.re/Etimologie
Din tocăni.
Definiții
- acțiunea de a tocăni și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tocănire | tocăniri |
| genitiv-dativ | tocănirii | tocănirilor |
| articulat | tocănirea | tocănirile |
Din tocăni.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tocănire | tocăniri |
| genitiv-dativ | tocănirii | tocănirilor |
| articulat | tocănirea | tocănirile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică