tocilar
/to.ʧi'lar/Etimologie
Din tocilă + -ar.
Definiții
- persoană care se ocupă cu ascuțirea instrumentelor de tăiat (la tocilă).
- (fig.) elev sau student care își învață lecțiile pe dinafară, în mod mecanic.
Exemple
- Tocilarul ascute cuțitele.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tocilar | tocilari |
| genitiv-dativ | tocilarului | tocilarilor |
| vocativ | tocilarule | tocilarilor |
| articulat | tocilarul | tocilarii |
Sinonime: elev care învață de pe rost: bucher