tocătură
/to.kə'tu.rə/Etimologie
Din a toca + sufixul -ătură.
Definiții
- carne tocată (și amestecată cu pâine, condimente etc.), din care se prepară anumite mâncăruri.
- (p.gener.) ceea ce a fost tocat.
Exemple
- Tocătură de paie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tocătură | tocături |
| genitiv-dativ | tocăturii | tocăturilor |
| vocativ | tocătură | tocăturilor |
| articulat | tocătura | tocăturile |