tocănit
/to.kə'nit/Etimologie
Din a tocăni.
Definiții
- faptul de a tocăni.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tocănit | tocănituri |
| genitiv-dativ | tocănitului | tocăniturilor |
| vocativ | tocănitule | tocăniturilor |
| articulat | tocănitul | tocăniturile |
Din a tocăni.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tocănit | tocănituri |
| genitiv-dativ | tocănitului | tocăniturilor |
| vocativ | tocănitule | tocăniturilor |
| articulat | tocănitul | tocăniturile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică