tocălire
/to.kə'li.re/Etimologie
Din tocăli.
Definiții
- acțiunea de a tocăli și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tocălire | tocăliri |
| genitiv-dativ | tocălirii | tocălirilor |
| articulat | tocălirea | tocălirile |
Din tocăli.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tocălire | tocăliri |
| genitiv-dativ | tocălirii | tocălirilor |
| articulat | tocălirea | tocălirile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică