tirant
/ti'rant/Etimologie
Din franceză tirant.
Definiții
- element de construcție confecționat din cabluri, lanțuri, bare de oțel sau din beton armat, care are rolul de a prelua forțe de întindere.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tirant | tiranți |
| genitiv-dativ | tirantului | tiranților |
| vocativ | tirantule | tiranților |
| articulat | tirantul | tiranții |