tipicuire
/ti.pi.ku'i.re/Etimologie
Din tipicui.
Definiții
- acțiunea de a tipicui și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tipicuire | tipicuiri |
| genitiv-dativ | tipicuirii | tipicuirilor |
| articulat | tipicuirea | tipicuirile |
Din tipicui.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tipicuire | tipicuiri |
| genitiv-dativ | tipicuirii | tipicuirilor |
| articulat | tipicuirea | tipicuirile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică