tipicară
/ti.pi'ka.rə/Etimologie
Din tipicar.
Definiții
- persoană care dă prea multă importanță lucrurilor mărunte, oprindu-se la forme și aspecte exterioare, fără a pătrunde în miezul lucrurilor; persoană care manifestă o scrupulozitate exagerată, inutilă; persoană formalistă, pedantă.
- ( spec.) persoană care se ține strict de tipicul bisericesc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tipicară | tipicare |
| genitiv-dativ | tipicarei | tipicarelor |
| vocativ | tipicaro | tipicarelor |
| articulat | tipicara | tipicarele |