tinde
/ˈtin.de/Etimologie
Din latină tendere.
Definiții
- a-și orienta activitatea (spre atingerea unui scop), fiind stăpânit de o dorință puternică.
- forma de persoana a III-a singular la prezent pentru tinde.
- forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru tinde.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | tindea | tindeau |