tijă
/'ti.ʒə/Etimologie
Din franceză tige.
Definiții
- tulpină aeriană a plantelor erbacee.
- bară de metal (cilindrică) făcând parte dintr-un sistem tehnic, ca element de legătură sau de ghidare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tijă | tije |
| genitiv-dativ | tijei | tijelor |
| vocativ | tijă | tijelor |
| articulat | tija | tijele |