țicuire
/ʦi.ku'i.re/Etimologie
Din țicui.
Definiții
- acțiunea de a țicui și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | țicuire | țicuiri |
| genitiv-dativ | țicuirii | țicuirilor |
| articulat | țicuirea | țicuirile |
Din țicui.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | țicuire | țicuiri |
| genitiv-dativ | țicuirii | țicuirilor |
| articulat | țicuirea | țicuirile |
Din ticui.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ticuire | ticuiri |
| genitiv-dativ | ticuirii | ticuirilor |
| articulat | ticuirea | ticuirile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică