ticăloșie
/ti.kə.loˈʃi.e/Etimologie
Din ticălos + sufixul -ie.
Definiții
- stare de decădere morală; (p.ext.) faptă comisă de un om ticălos, faptă josnică; nemernicie, mârșăvie, ticăloșenie, josnicie.
- (înv.) mizerie, sărăcie; nefericire, nenorocire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ticăloșie | ticăloșii |
| genitiv-dativ | ticăloșiei | ticăloșiilor |
| vocativ | ticăloșie | ticăloșiilor |
| articulat | ticăloșia | ticăloșiile |