tezaur
/te'za.ur/Etimologie
Din latină thesaurus.
Definiții
- cantitate mare de bani, bijuterii, pietre scumpe sau alte obiecte de preț, strânse și păstrate în loc sigur; (p.ext.) avere, bogăție.
- loc unde se păstrează obiectele de preț.
- bani sau obiecte prețioase ascunse de multă vreme în pământ și care au fost descoperite întâmplător; comoară.
- totalitatea aurului și a altor metale prețioase, efecte etc. care se găsesc în depozitul unei bănci de emisie, constituind acoperirea biletelor de bancă sau a bancnotelor emise.
- totalitatea bunurilor de care dispune statul la un moment dat.
- locul unde se păstrează depozitele de metale prețioase, bani sau efecte ale statului sau ale unei bănci; visterie.
- (fig.) ceea ce este foarte iubit și prețuit; odor.
- patrimoniu spiritual al unei societăți, al unei epoci.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tezaur | tezaure |
| genitiv-dativ | tezaurului | tezaurelor |
| vocativ | tezaurule | tezaurelor |
| articulat | tezaurul | tezaurele |