teză
/'te.zə/Etimologie
Din franceză thèse < latină thesis.
Definiții
- afirmație expusă și susținută într-o discuție; idee principală dezvoltată și demonstrată într-o operă, într-o cuvântare etc.
- (fil.) idee, propoziție care formează primul termen al unei antonimii (în filozofiile raționaliste de tip kantian) sau al unei contradicții de tip dialectic (în filozofiile hegeliană și marxistă).
- lucrare scrisă, făcută de elevi în clasă sub supravegherea profesorului, la sfârșitul unei perioade de studiu sau la un examen.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | teză | teze |
| genitiv-dativ | tezei | tezelor |
| vocativ | teză | tezelor |
| articulat | teza | tezele |