terofită
/te.ro'fi.tə/Etimologie
Din franceză thérophytés.
Definiții
- plantă erbacee anuală lipsită de capacitatea de a-și forma organe de iernare (muguri, rizomi) și care se înmulțește numai prin semințe.
- (adjectival)
Exemple
- Plantă terofită
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | terofită | terofite |
| genitiv-dativ | terofitei | terofitelor |
| vocativ | terofită | terofitelor |
| articulat | terofita | terofitele |