teroare
/te'ro̯a.re/Etimologie
Din franceză terreur.
Definiții
- frică extremă care paralizează conștiința.
- groază provocată de intuirea unei mari primejdii sau a unei mari nenorociri.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | teroare | terori |
| genitiv-dativ | terorii | terorilor |
| articulat | teroarea | terorile |