termotehnică
/ter.mo'teh.ni.kə/Etimologie
Din franceză thermotechnique, germană Thermotechnik.
Definiții
- ramură a tehnicii care studiază utilizarea căldurii în scopuri industriale sau casnice.
- ramură a fizicii care cuprinde problemele de căldură și termodinamică.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | termotehnică | — |
| genitiv-dativ | termotehnicii | — |
| vocativ | termotehnică | — |
| articulat | termotehnica | — |