terminație
/ter.mi'na.ʦi.e/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Din latină terminatio.
Definiții
- parte terminală a unui lucru.
- sunet sau grup de sunete care se află la sfârșitul unui cuvânt; terminare.
- rardesinență.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | terminație | terminații |
| genitiv-dativ | terminației | terminațiilor |
| vocativ | terminație | terminațiilor |
| articulat | terminația | terminațiile |
terminații
//ter.miˈna.ʦiː/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Etimologie
Din terminație.
Definiții
- forma de plural nearticulat pentru terminație.