tenta
/tenˈta/Etimologie
Din franceză tenter < latină tentare. Confer italiană tentare.
Definiții
- (v.tranz.) a supune unei ispite; a ispiti; a ademeni; a momi.
- (acțiuni) a începe ceva cu scopul de a reuși.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru tenta.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | tenta | tentau |
Sinonime: 1: ademeni, amăgi, atrage, ispiti, momi, seduce, (înv.) aromi, năpăstui, (fig.) îmbia
Antonime: dezgusta