tenor
/te'nor/Etimologie
Din franceză ténor.
Definiții
- voce bărbătească cu cel mai înalt registru.
- instrument muzical de suflat al cărui registru corespunde acestei voci.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tenor | tenori |
| genitiv-dativ | tenorului | tenorilor |
| articulat | tenorul | tenorii |