verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din germană tünchen („a albi”), prin intermediul poloneză tynkować. Confer ucraineană тинькувати (tynʹkuvaty).
Definiții
- (v.tranz.) a acoperi un zid sau un tavan cu tencuială.
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru tencui.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | tencuea | tencueau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din verbul a tencui.
Definiții
- acțiunea de a tencui și rezultatul ei; tencuire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | tencuit | tencuite |
| genitiv-dativ | tencuitului | tencuitelor |
| vocativ | tencuitule | tencuitelor |
| articulat | tencuitul | tencuitele |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Definiții
- acoperit cu tencuială.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de participiu trecut pentru tencui.