templu
/'tem.plu/Etimologie
Din latină templum. Confer franceză temple.
Definiții
- edificiu destinat cultului (în antichitate la greci, la romani, la egipteni sau astăzi la evrei etc.).
- biserică monumentală.
- (fig.) loc sau edificiu unde are loc o acțiune comparabilă cu oficierea cultului religios.
Exemple
- Mozaicii merg sâmbăta la templu.
- Templul al culturii.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | templu | temple/templuri |
| genitiv-dativ | templului | templelor/templurilor |
| articulat | templul | templele/templurile |
Sinonime: 1: (bis.) sinagogă, (rar) havră