temperanță
/tem.pe'ran.ʦə/Etimologie
Din franceză tempérance.
Definiții
- caracter temperat; simț al măsurii; cumpătare; sobrietate; austeritate.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | temperanță | — |
| genitiv-dativ | temperanței | — |
| articulat | temperanța | — |