temnic
/'tem.nik/Etimologie
Din ucraineană тeмнyк (temnyk).
Definiții
- (reg.) adăpost în pământ, în care se țin stupii iarna.
- adăpost săpat în pământ pentru ocrotirea ostașilor (în timp de război).
- (înv.) închisoare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | temnic | temnicuri |
| genitiv-dativ | temnicului | temnicurilor |
| vocativ | temnicule | temnicurilor |
| articulat | temnicul | temnicurile |