teme
/ˈte.me/Etimologie
Din latină timĕre.
Definiții
- (v.refl.) a simți teamă, a fi cuprins de frică.
- a fi îngrijorat, a-și face griji.
- (v.tranz.) (pop.) a bănui, a suspecta pe cineva de infidelitate; a fi gelos.
- forma de persoana a III-a singular la prezent pentru teme.
- forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru teme.
Exemple
- Nu îmi este teme de nimic!
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | temea | temeau |
Sinonime: 1: se speria, (înv.) se stidi, (arg.) se târși, 2: îngrijora