telepatie
/te.le.pa'ti.e/Etimologie
Din franceză télépathie.
Definiții
- facultate psihologică (contestată de unii) atribuită unor oameni de a percepe fenomene care nu sunt în raza simțurilor, precum și de a transmite gândul la mare distanță, fără intermediul organelor de simț obișnuite; percepere a fenomenelor și a gândurilor de la distanță.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | telepatie | — |
| genitiv-dativ | telepatiei | — |
| vocativ | telepatie | — |
| articulat | telepatia | — |