telegrafie
/te.le.ɡraˈfi.e/Etimologie
Din franceză télégraphie.
Definiții
- telecomunicație care constă în transmiterea mijlocită, prin semnale electromagnetice, optice etc., a unui text scris; telecomunicație realizată cu ajutorul telegrafului.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | telegrafie | telegrafii |
| genitiv-dativ | telegrafiei | telegrafiilor |
| vocativ | telegrafie | telegrafiilor |
| articulat | telegrafia | telegrafiile |