← înapoi la căutare

telefona

/te.le.foˈna/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză téléphoner.

Definiții

  1. (v.intranz., tranz.) a comunica cu cineva prin intermediul telefonului.
  2. a da un telefon, a chema la telefon.
  3. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru telefona.

Declinare

CazSingularPlural
verbtelefonatelefonau

telefonat

/te.le.foˈnat/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din verbul a telefona.

Definiții

  1. faptul de a telefona.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativtelefonattelefonate
genitiv-dativtelefonatuluitelefonatelor
vocativtelefonatuletelefonatelor
articulattelefonatultelefonatele

telefonat

/te.le.foˈnat/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din telefona.

Definiții

  1. forma de participiu trecut pentru telefona.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică