teișor
/te.i'ʃor/Etimologie
Din tei + sufixul -ișor.
Definiții
- diminutiv al lui tei; teiuleț.
- (bot.) (Kerria japonica) arbust din familia rozaceelor, cu flori mari, galbene-aurii, cultivat ca plantă ornamentală; trandafir-galben.
- (bot.) (Abutilon theophrasti) pristolnic.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | teișor | teișori |
| genitiv-dativ | teișorului | teișorilor |
| vocativ | teișorule | teișorilor |
| articulat | teișorul | teișorii |
Sinonime: 1: teiuleț, 2: (bot.) (reg.) trandafir-galben, 3: (bot.) pristolnic, (reg.) crucea-pâinii, floarea-crucii