tehnocrație
/teh.no.kra'ʦi.e/Etimologie
Din franceză technocratie.
Definiții
- orientare sociologică potrivit căreia, în societatea contemporană, rolul de conducere ar reveni specialiștilor din domeniul tehnicii.
- sistem de guvernare în care rolul de conducere ar reveni intelectualilor specialiști din domeniul tehnic.
- intelectualitate tehnică (cu rol conducător).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tehnocrație | — |
| genitiv-dativ | tehnocrației | — |
| vocativ | tehnocrație | — |
| articulat | tehnocrația | — |