tataie
/taˈta.je/Etimologie
Din tată + sufixul -aie.
Definiții
- (reg.) apelativ familiar cu care copiii numesc pe tatăl lor.
- bunic.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tataie | — |
| genitiv-dativ | tataiei | — |
| vocativ | tataie | — |
| articulat | tataia | — |
Sinonime: 1: tată, părinte, 2: bunic, tată-mare