tarancă
/ta'ran.kə/Etimologie
Etimologie necunoscută.
Definiții
- (iht.; reg.) ocheană.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tarancă | tărănci |
| genitiv-dativ | tărăncii | tărăncilor |
| vocativ | tarancă | tărăncilor |
| articulat | taranca | tărăncile |
țărancă
/ʦəˈran.kə/Etimologie
Din țăran + sufixul -că.
Definiții
- femeie care locuiește în mediul rural; săteancă.
- (iht.; reg.) ocheană, babușcă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | țărancă | țărănci |
| genitiv-dativ | țărăncii | țărăncilor |
| vocativ | țărancă | țărăncilor |
| articulat | țăranca | țărăncile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică