tarama
Etimologie
Din turcă tarama.
Definiții
- icre (de calitate inferioară) sărate și tescuite.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tarama | — |
| genitiv-dativ | taramalei | — |
| vocativ | tarama | — |
| articulat | taramaua | — |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică