tangaj
/tan'gaʒ/Etimologie
Din franceză tangage.
Definiții
- mișcare oscilatorie de înclinare a unei nave, a unei aeronave sau a unui vehicul feroviar, efectuată în jurul unei axe transversale.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tangaj | tangaje |
| genitiv-dativ | tangajului | tangajelor |
| vocativ | tangajule | tangajelor |
| articulat | tangajul | tangajele |